Cât de periculoasă poate fi hepatita A?
Dintre formele de infecție virală cu virusurile hepatitice, hepatita A este considerată cea mai ușoară, în termeni medicali, deși ca orice infecție, pentru pacient reprezintă un mare disconfort prin simptomele digestive și sistemice, icter (îngălbenirea mucoaselor) și bineînțeles, impune câteva săptămâni de repaus, condiție de care adulții țin cont sau nu!
Hepatita A la copii
Măcar la copii, această regulă se respectă, întrucât boala este mai ușor depistată la ei. În plus, impune măsuri în colectivitatea unde acesta trăiește - școală, familie. Copiii se refac rapid și complet după hepatita A, dacă nu există alte condiții medicale grave, însă problemele pot apărea la adulși și vârstnici pentru că majoritatea pot ignora boala, resimițind- o ca pe o stare de oboselă accentuată.
Astfel, nu ajung la medic pentru recomandările specifice. În acest răstimp, ei sunt contagiosi și în plus, 1% pot dezvolta o hepatită cronică, în condițiile coexistenței unor alte afecțiuni, a consumului de alcool ori alimentației dezechilibrate.
Diagnosticarea în timp util este esențială
Mai îngrijorător este faptul că, așa cum declara într-o conferință de presă prof. dr. Adrian Streinu Cercel, "virusul hepatitic A a devenit din ce în ce mai agresiv și de aproximativ un an, acest virus reapare şi avem pacienți cu valorile transaminazelor de ordinul miilor, cam în jur de 3.000 de unităţi, ceea ce înseamnă că afectarea ficatului este una intensă."
Ceea ce vedem în ultimul an sunt infecţii cu un un nivel mare de transaminaze, însemnând distrugeri de celule hepatice. Boala poatea evolua în forme grave, fulminante, care pot chiar să pună în pericol viaţa pacientului! "Depistarea în timp implică și un aspect foarte important în cazul pacienţilor cu boala hepatică, care este evitarea consumului de băuturi alcoolice de orice tip, din cauza riscului de ciroză hepatică. Ori la noi consumul de alcool săptămânal reprezintă din păcate, un obicei foarte întâlnit..."
Regimul alimentar pentru pacienții cu hepatită A
Chiar dacă regimul post hepatită nu este unul foarte strict, în timpul manifestării hepatitei virale de tip A se recomandă o dietă specifică afecțiunii hepatice.
Se recomandă lactatele degresate şi iaurtul, sana, kefir, brânza de vaci, urda, caş şi telemea (desărată), dar și pastele integrale, orezul, grişul, ovăzul și tărâțele de ovăz, cerealele integrale. Fructele și sucurile de fructe sunt benefice în afecțiune: merele, strugurii, căpşunile, pepenele, lămâi, portocalele, grapefruitul.
De asemenea, se recomandă foarte multe legume proaspete sau gătite la temperaturi medii, dovlecei, lăptuci, conopidă, roşii, morcovi, cartofi fierţi sau copţi, ardei gras, spanac, mazăre verde, supe, piureuri. Carnea nu este interzisă, însă trebuie curățată grăsimea, mai ales dacă este de porc sau vită, pasărea se gătește fără piele. Se recomandă peştele proaspăt sau congelat: păstrăv, calcan, mreană, şalău, ştiucă.
Ouălele se consumă fierte, nu prăjite şi maxim 2 pe săptămână. Se recomandă grăsimi vegetale, precum ulei de măsline, floarea-soarelui, porumb şi dovleac, semințe de struguri. La regenerarea ficatului contribuie produsele apicole - miere de albine, propolis, polen. La desert se preferă fructele, dar și compoturi sau marmeladă, magiun, jeleu, sucurile de fructe în special citrice şi struguri. La sfârșitul mesei sau între mese se pot servi ceaiuri de mentă, tei sau cozi de cireşe, precum și o cafea naturală pe zi.
Ca şi condimente se recomandă cele cât mai proaspete precum pătrunjelul, mărarul, leuşteanul dar și formele uscate sau prelucrate ale dafinului, cimbrului, chimenul, ţelină fiartă sau crudă, iar în salate, sucul de lămâie naturală şi oţetul foarte slab, de fructe (nu din vin). Sunt interzise piperul, ardeiul iute, hreanul, maioneza şi muştarul.
